În continuarea acestei idei, deşi am înghiţit destule, nu avem vize spre Tărâmul Făgăduinţei, dar vom avea mai mult ca sigur, în prima jumătate a anului. Preşedintele Băsescu a afirmt că este greu să oferi baza de date a 22 de milioane de oameni pentru a avea acces în grupul select al ţărilor care nu mai au nevoie de viză. Corect până aici, însă am motive să cred că nu doar atât au cerut americanii.

Parlamentul României a adoptat un fel de Patriot Act pentru cetăţenii săi. Mai exact, în timp ce toată atenţia era direcţionată voit spre scandalurile cu legea profesorilor, cu grevele şi campania electorală, Parlamentul a votat şi a trimis spre promulgare un act normativ care prevede ca toate apelurile telefonice, SMS-urile şi e-mail-urile să fie înregistrate şi stocate de operatorii din domeniul telecomunicaţilor. Asta înseamnă că, începând din 15 martie 2009, vom fi ascultaţi şi “citiţi” legal. Aşa cum era de aşteptat, legea a fost promulgată de Băsescu la mijlocul lunii noiembrie, în şoaptă. Patru instituţii de stat pot accesa bazele de date: SIE, SRI, Ministerul Public şi MIRA, cu condiţia să le folosească în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave… Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai dupa ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Înregistrările cu datele până acum confidenţiale, vor fi păstrate şase luni de la interceptarea lor.

Categoriile de date care vor fi reţinute vizeaza:

a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;

b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;

c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;

d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;

e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;

f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.

Mass-media nu a reac’ionat, deşi 60% din activitate pe care o desfăşoară are legătură cu internetul sau telefonia. De ce? Au fost mai ocupaţi cu profesorii, textele pentru candidaţi şi aşa mai departe…

Actul normativ va fi aplicat de la începutul anului viitor, după ce Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţie va elabora o metodologie care să fie aprobată de Guvern.

sursă: http://www.urbaniulian.ro/2008/11/17/de-azi-suntem-ascultati-oficial-a-fost-promulgata-legea-prin-care-sunt-retinute-datele-cuprinse-in-telefoanele-sms-urile-si-e-mailurile-noastre/

Patriot Act: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/811746/Telefoanele-americanilor-ascultate-fara-mandat/

Pe primul loc nu se află Acceleratorul de Particule construit în Elveţia, aşa cum v-aţi fi aşteptat. Dar o să încep de jos în sus, că deh, să crească suspansul.

Printre invenţiile selectate de Times, pe locul 41 se află The Peraves MonoTracer. Este o maşină-motocicletă ecologică, cu un design de mini navă spaţială. Cu siguranţă nu va înlocui Harley Davidson, dar măcar şoferii nu vor ajunge leoarcă la serviciu şi nici cu freza fixată de vânt. Pe scurt, este combinaţia perfectă dintre o maşină puternică şi o motocicletă modernă. Însă, ca multe alte invenţii, nu este aplicabilă României. Totuşi, dacă visaţi să o aveţi, asiguraţi-vă că are airbag şi este izolată fonic.

Sărind câteva invenţii, şi ele importante, ajungem pe locul 33. Şi de această dată inventatorul s-a gândit cum să creeze energie verde. Max Donelan a inventat un dispozitiv care se amplasează pe genunchi şi care produce energie asemenea unui dinam de bicicletă. În timp ce mergi poţi încărca cam 10 telefoane mobile.

O altă invenţie foarte apreciată în comunitatea oamenilor de ştiinţă, este o lentilă de contact. Nu te face să vezi mai bine, ci mai multe. Lentila “bionică”, după cum a fost numită de specialişti, poate afişa hărţi, imagini sau date şi nu necesită baterie. Inventatorul a avut grijă să incorporeze în circuitele minuscule şi câteva panouri solare.

Poate ne-am fi aşteptat la p supra populare a topului cu tot felul de roboţi, însă doar unul singur a reuşit să exceleze şi să merite atenţia jurnaliştilor de la Times. A fost produs de MIT şi numit Nexi. Ce are aşa de special? Pe lângă faptul că se poate mişca şi vorbi, robotul poate face feţe. Inginerii au dat pentru prima oară expresivitate umană unei maşinării.

Pe locul 10 avem cel mai rapid computer din lume. Pe 26 mai, la ora 3:30 dimineaţa super-computerul Roadrunner a depăşit bariera Floating point Operations Per Second (1,000,000,000,000,000. (1015) operaţiuni pe secundă). Gigantul computer a fost construit de IBM pentru Los Alamos National Laboratory, pentru a calcula efectele îmbătrânirii în condiţii nucleare. Să sperăm că nu i-au pus Windows.
Locul 5 este ocupat de Acceleratorul de Particule. A fost inaugurat cu două luni în urmă, însă s-a stricat după ceva timp. Totuşi, oamenii de ştiinţă speră să găsească particula lui doamne-doamne, ciocnind protonii la viteza lumini.

Primul loc al acestui top este deţinut de compania 23andMe. Pentru doar 399$ poţi face un test ADN din care se poate afla de ce boala genetică ai putea suferi în viitor. Este de ajuns să scuipi într-o eprubetă iar apoi sa o trimiţi spre analize. Testele efectuate la 23andME pot identifica peste 90 de boli, de la calviţie, până la orbire. Nu este singura companie de acest fel, însă prima din domeniu care oferă aceste analize la un preţ redus şi fără prea mari bătăi de cap. Mai mult, serviciul oferit de 23andME este disponibil online. Veţi primi acasă un pachet care conţine o eprubeta şi câteva instrucţiuni. Proiectul a fost iniţiat de Anne Wojcicki, nimeni alta decât soţia dezvoltătorului motorului de căutare Google, iar printre clienţi se află Warren Buffett, Rupert Murdoch şi Ivanka Trump. Pentru ca aceste teste genetice să devină realitate, Google a investit circa 8,9 milioane de dolari, iar oficialii companiei sunt de părere că toţi oameni vor ştii până in 2019 la ce boli sunt predispuşi şi vor acţiona în consecinţă.

De indieni nu ne pasă, însă ne interesează votul din America şi ochelarii lui Palin.